de Alexandru Georgiana

Într-o eră a provocărilor globale complexe, cum pot tinerii din mediul rural să facă parte din discursul politic fără a deveni victime colaterale în războiul influenței politice? Aceasta este întrebarea tot mai presantă într-o democrație fragilă, unde propaganda extremismului încearcă să câștige teren. Pentru a contracara aceste influențe, trebuie mai întâi să înțelegem și să recunoaștem ideologiile extremiste și valorile fasciste care le alimentează.

 Ascensiunea fascismului și pericolul populismului

Fascismul este o mișcare politică de masă care pune accent pe naționalismul extrem, militarism și supremația națiunii asupra individului . În vremuri de nemulțumire generalizată față de un sistem politic perceput ca defectuos și corupt, un lider care promite ordine și suveranitate națională poate părea o salvare. Însă, de cele mai multe ori, astfel de lideri exploatează problemele și frustrările reale ale cetățenilor tocmai pentru a capitaliza politic. (Council on Foreign Relations)

Adesea, acești actori recurg la populism – un instrument politic bazat pe lideri carismatici care pretind că întruchipează voința poporului pentru a-și consolida propria putere . Ei invocă principii democratice precum libertatea și libera exprimare doar pentru a respinge orice critică, punând sub semnul întrebării legitimitatea oricui li se opune. Treptat, acest tip de conducere subminează discuția rațională și pluralismul: democrația devine fragilă, manipulabilă, adevărul devine subiectiv, opoziția e văzută drept amenințare la adresa unității naționale, iar dialogul este înlocuit cu un discurs unidirecțional autoritar. (Britannica)

Democrația și limitele toleranței

Democrația a fost definită celebru de Abraham Lincoln drept „guvernarea poporului, de către popor, pentru popor”. Orice democrație autentică protejează drepturile fundamentale ale omului – libertatea de exprimare, libertatea religioasă, egalitatea în fața legii – și asigură participarea activă a cetățenilor la viața politică și civică. O caracteristică esențială sunt alegerile libere și corecte, competiții autentice în care puterea nu este monopolizată de un singur partid sau lider autoritar. Când aceste condiții sunt încălcate, regimul nu mai poate fi numit democratic. (Principles of democracy) 

Un principiu fundamental al democrației este toleranța față de opinii și credințe diferite. Însă această toleranță are limite clare. Ea nu poate proteja incitarea la ură sau violență și nu poate permite subminarea deliberată a ordinii democratice și a statului de drept. Filosoful Karl Popper avertiza că, dacă o societate este tolerantă fără limite chiar și cu intoleranța, cei intoleranți vor exploata această libertate pentru a distruge societatea tolerantă. Prin urmare, pentru a păstra toleranța și democrația, trebuie trasată o linie unde toleranța se oprește și începe rezistența față de intoleranță. (Cliffs Notes). Cu alte cuvinte, toleranța încetează acolo unde există intenția de a elimina democrația sau de a răsturna ordinea constituțională. Societatea are dreptul să se apere de discursurile care incită la ură, la violență ori la nesupunere față de lege, înainte ca acestea să erodeze iremediabil libertățile tuturor.

Tinerii din mediul rural și viitorul democrației

Această discuție nu este una abstractă – în România de astăzi, datele scot în evidență o realitate îngrijorătoare. 41% dintre tinerii români (18-34 de ani) cred că un regim autoritar, fără alegeri, ar fi bun pentru țară. (The Epoch Times România). Astfel, un procent șocant dintre tinerii născuți după 1990 ar accepta dictatura. Aproximativ o cincime dintre ei merg și mai departe, considerând chiar potrivit ca România să revină la un regim totalitar – o viziune surprinzătoare pentru o generație care nu a trăit direct experiența comunismului. Aceste cifre, relevate de un sondaj sociologic din 2024, sugerează o eroziune a încrederii tinerilor în actualul sistem democratic și o vulnerabilitate în fața mesajelor autoritare.

Tinerii din mediul rural par deosebit de expuși. Un alt studiu realizat de INSCOP arată că la ultimele alegeri, o parte semnificativă a electoratului rural a susținut candidați extremiști. Profilul votantului unui astfel de candidat anti-sistem, Călin Georgescu, relevă că 22% dintre susținătorii săi provin din mediul rural, în timp ce doar 16% provin din marile orașe. (EuroNews). Satele și comunele – adesea neglijate de agenda politică – au devenit pepiniera unui vot de protest împotriva sistemului. Totodată, potrivit Institutului Național de Statistică, doar ~11,8% din populația rezidentă a României cu vârsta între 14 și 34 de ani se află în rural (conform datelor din 2021). Cu toate acestea, vocea lor a produs ecou: neprezentarea la vot sau alegerea unor opțiuni radicale de către o parte a tinerilor indică neîncrederea în instituțiile statului și scepticismul față de liderii politici tradiționali.

Putem oare condamna acest “protest” al tinerilor împotriva sistemului? Fenomenul semnalează nu doar atracția exercitată de discursul populist, ci și eșecul clasei politice de a se conecta cu problemele reale ale unei generații. Lipsa de interes și incoerența acțiunilor față de tinerii din rural – o categorie socială deseori trecută cu vederea – are consecințe care se văd în opțiunile lor electorale și în apatia civică. Rezultatele preliminare ale alegerilor din 2024 confirmă această ruptură dintre tineri și instituții, accentuată de ani de promisiuni nerespectate și oportunități limitate.

De la muncă la firul ierbii la Bruxelles: Inițiativa care conectează tinerii cu Europa

Există totuși eforturi de a schimba această stare de fapt. În 2024 s-a desfășurat proiectul „Ring the Citizenship”, prin care 20 de tineri din mediul rural au devenit promotori ai Uniunii Europene în comunitățile lor. În contextul alegerilor europarlamentare și prezidențiale din 2024, proiectul și-a propus să creeze oportunități de participare civică și învățare pentru acești tineri și să-i conecteze direct la instituțiile europene. În februarie 2025, proiectul a culminat cu o vizită de lucru la Bruxelles, oferindu-le acestor tineri șansa de a vedea cum funcționează democrația europeană la firul ierbii.

Pe parcursul vizitei, participanții – tineri lideri locali din sate și comune – au avut întâlniri la Parlamentul European și la organizații precum Rural Youth Europe. Ei au discutat cu factori de decizie, cu echipa europarlamentarului Nicu Ștefănuță (vicepreședinte al Parlamentului European), despre importanța creării de contexte de dezvoltare pentru tinerii din rural, impactul proiectelor în comunități și nevoia de vizibilitate a acestei generații. Tinerii au vizitat totodată Casa Istoriei Europene și Parlamentarium, unde au înțeles efectele devastatoare ale regimurilor extremiste asupra continentului – o reamintire dureroasă că extremismul nu este o relicvă a trecutului, ci un pericol în creștere, inclusiv la nivel global.

Experiența de la Bruxelles a scos la iveală un adevăr îngrijorător: tinerii din mediul rural percep Uniunea Europeană și instituțiile sale ca fiind foarte îndepărtate de ei. Iar distanța nu este neapărat una geografică, ci mai ales una de comunicare. Mulți eurodeputați români nu reușesc să transmită acestor comunități că politicile UE pot oferi soluții la problemele lor. În absența unei comunicări eficiente și a politicilor adaptate nevoilor lor specifice, sentimentul de alienare persistă.

Întâlnire cu echipa lui Nicu Ștefănuță în biroul său din Parlamentul European

Vizită la Casa Europeană de Istorie

Vizită la Parlamentarium

Întrebarea care se ridică este: ce pot face concret tinerii din rural pentru a face parte din discursul politic și pentru a nu cădea victime manipulării? Răspunsul a venit chiar de la ei, prin vocea câtorva tineri implicați activ în comunitățile lor, adevărate exemple de bune practici.

Tinerii din mediul rural au un potențial foarte mare de a influența discursul politic, însă, de cele mai multe ori, se simt ignorați, neascultați și trecuți cu vederea de către decidenți. Această lipsă de recunoaștere amplifică nivelul de frustrare și îi face pe tineri să devină vulnerabili, expunându-i riscului de manipulare și dezinformare în domeniul politic. De-a lungul timpului, am observat că tinerii din mediul rural au o dorință puternică de a se implica activ, de a-și face vocea auzită și de a contribui la schimbări pozitive în comunitățile lor. Totuși, barierele sociale, discriminarea și lipsa accesului la resurse adecvate îi descurajează, crescând sentimentul de izolare față de instituțiile de decizie. Acest lucru creează o ruptură între nevoile reale ale tinerilor și modul în care politica este gestionată la nivel local, național și european. Pentru a inversa acest lucru, este important  să creăm un spațiu sigur și deschis, în care tinerii să poată să-și exprime opiniile liber, fără teama de stigmatizare sau respingere. În plus, tinerii din mediul rural își doresc ca decidenții politici să renunțe la atitudinea de a-i trata doar ca pe un grup țintă ușor influențabil și să îi vadă ca pe parteneri în procesul de schimbare. Prin promovarea unui dialog sincer, în care tinerii să se simtă ascultați și înțeleși, se poate construi încrederea între aceștia și decidenți, transformând vulnerabilitatea într-o resursă foarte importantă pentru democrație.

Cătălina Gurgu, Hălăucești, Iași

Un tânăr educat este greu de manipulat. Chiar dacă, în forma ei curentă, informația oferită de sistemul educațional din România nu este una optimă pentru a înțelege cutumele epocii în care ne aflăm, doar prin cunoașterea istoriei și a efectelor produse de extremism putem conștientiza cât de mult rău au adus acestea. Prin cunoașterea drumului istoriei, un tânăr poate realiza hibele discursului politic și să apostrofeze orice deviație a acestora. Cred cu tărie că, dacă tinerii ridicau semne de întrebare și puneau presiune atunci când agenda politică se îndepărta de ei și cădea în protocronism, clivajul apărut putea fi drastic redus și evitat. Discursurile extremiste se bazează pe dezinformare și pe lipsa unor mijloace de educație nepărtinitoare. Un tânăr, cu ajutorul internetul, poate afla extrem de multe informații despre trecutul care indiscutabil formează prezentul. Coeziunea de grup, prin cultivarea relațiilor cu cei din jur, care duce implicit la conștientizarea problemelor celuilalt, creează o masă de oameni care își cunosc nevoile comunitare foarte bine și nu pot fi manipulați de discursul decidenților politici.

Roberto Cojocaru, Vulturu, Vrancea

În contextul crizelor globale, extremismul se ridică, nu ca un fenomen inexplicabil, ci ca rezultatul unei vieți conduse de frică, dezamăgire și disperare. Fiecare dintre noi am simțit efectele pandemiei, războiului și ridicării costului de viață. În mediul rural, spre exemplu, un procent mult mai mare de oameni sunt afectați de sărăcia energetică, fiindu-le imposibil să își încălzească corespunzător casele sau să își plătească facturile la energie. Acesta este doar un exemplu al felului în care resimțim la nivel personal crizele ultimilor ani. Sentimentul că nu suntem văzuți, ascultați și înțeleși de decidenți hrănește furia de care diverse persoane și partide politice se folosesc în lupta pentru putere. Tinerii din rural sunt lăsați vulnerabili în fața acestor pericole, deoarece le lipsește cooperarea din partea autoritățile locale și ideea că pot lua situația în propriile mâini prin auto-organizare.

Extremismul se ridică într-un gol lăsat de societate și oferă un răspuns simplu: întoarcerea la claritate, ordine, disciplină și unitate. De aceea, trebuie să ne punem întrebarea: ce le lipsește tinerilor din mediul rural?

Fără un spațiu în care fiecare tânăr să își definească direcția, să se auto-cunoască și să se dezvolte, alura pumnului de fier va rămâne puternică. Investițiile făcute în educație și infrastructură de tineret nu sunt răspund nevoilor actuale. În acest caz, există două soluții: găsirea unor alternative, cum ar fi dezvoltarea unor spații comune care să susțină educația non-formală și militarea pentru investiții mai mari în educație, atât la nivel local, cât și național.  Nu putem să ne facem auziți decât dacă fiecare dintre noi lucrează în interiorul comunității sale, construind spații în care se produc idei, direcții de acțiune și un sentiment de apartenență. Fiecare dintre noi poate lua cârma în propria comunitate, poate conduce spre schimbare. Trebuie să ne impunem în relația cu autoritățile, în ciuda rigidității acestora, și să ne arătăm uniți în fața celor care se opun schimbării, nedorind să se deschidă ideilor promovate de noua generație.

În lipsa unei perspective de viitor, în lipsa oportunităților de dezvoltare, sentimentul de dezamăgire poate doar să crească. Trebuie să rămânem conștienți de rolul pe care fiecare dintre noi îl are în dezvoltarea comunităților rurale, să privim cu optimism spre un viitor în care fiecare dintre noi este ascultat și susținut de ceilalți în întreprinderea unor acțiuni curajoase de influențare a decidenților.

Roxana David, Ghiroc, Arad

Într-o epocă definită de provocări globale tot mai complexe, implicarea tinerilor din mediul rural în discursul politic este crucială pentru a evita transformarea lor în victime colaterale ale războiului influenței politice. Educația civică robustă și accesul la informații corecte sunt esențiale pentru a-i pregăti pe tineri să participe conștient și eficace la procesul democratic. De asemenea, este important să le oferim platforme de exprimare și să încurajăm inițiativele care le permit să-și facă auzită vocea. Prin implicare civică, putem depăși barierele geografice și să le oferim uneltele necesare pentru a interacționa direct cu decidenții. Este esențial să cultivăm un mediu în care tinerii să fie văzuți ca parteneri egali în dezbaterea publică, asigurându-se astfel că interesele și nevoile lor sunt reprezentate adecvat în politica națională și internațională. Chiar dacă de cele mai multe ori nu îi vedem, tinerii din satele din România sunt tot mai activi și mulți joacă un rol important în schimbările din comunitățile lor. Învățând să se informeze din surse sigure și alegând să voteze responsabil, tinerii din mediul rural contribuie astfel la consolidarea unei societăți democratice și mai implicate civic.

Bianca Borcea, Dumbrava, Prahova

Tinerii din mediul rural pot deveni parte activă din discursul politic prin educație si implicare.

În primul rând, este esențial să avem acces la informație și la educație de calitate, pentru a înțelege mai bine problemele și soluțiile din domeniul politicii.Crearea de proiecte comunitare pot fi pași importanți pentru a ne putea exprima opiniile și a influența schimbările din comunitățile noastre.

Este important ca noi, tinerii, să învățăm  să ne exprimăm independent, să colaborăm și să sprijinim inițiative care reflectă interesele noastre reale, nu doar să fim folosiți ca „instrumente” într-un joc de putere. Construirea unui cadru mai sănătos și mai echilibrat în care să ne putem exprima și promova interesele într-un mod responsabil este viitorul de care avem nevoie pentru a evita să devenim victime ale manipulării politice, iar asta înseamnă ca ar trebui să fim educați în privința discernământului critic, pentru a înțelege adevăratele intenții ale diferitelor grupuri politice.

Mara Dobre, Peștera, Constanța

Departe de a fi simpli spectatori, tinerii din mediul rural pot și trebuie să devină actori cheie ai vieții democratice. Ei cunosc cel mai bine realitățile comunităților lor și simt direct atât neajunsurile sistemului, cât și efectele politicilor publice (ori ale lipsei acestora). Exemplele acestor tineri implicați arată că apatia și vulnerabilitatea pot fi învinse prin educație, solidaritate și acțiune civică la nivel local.

Pentru ca democrația să prospere și în ultimul cătun, nu doar în marile orașe, este nevoie ca vocea satelor să fie auzită. O democrație sănătoasă își include toți cetățenii în procesul decizional – iar tinerii de la sat nu fac excepție. Dimpotrivă, ei pot fi liantul între valorile tradiționale ale comunităților și idealurile europene de participare și dreptate socială. Implicarea lor informată și critică poate deveni antidotul împotriva tentativelor fasciste de a acapara puterea.

Democrația în România va fi cu adevărat puternică atunci când tinerii din mediul rural își vor regăsi speranța și rolul. Iar asta presupune eforturi comune: autorități care să îi sprijine, proiecte care să îi împuternicească și o societate civilă care să îi inspire. În fond, lecția esențială este că fără participarea noii generații de la sate, nu putem avea un viitor democratic pe deplin reprezentativ și rezilient. Transformând frustrările în acțiuni concrete și dând glas ideilor lor, tinerii din mediul rural pot schimba în bine cursul jocului politic – făcând ca democrația să prindă rădăcini adânci pe tot cuprinsul țării, în fața oricărei amenințări extremiste.

Bibliografie

1. Britannica, „Populism”, 13 februarie 2025: https://www.britannica.com/topic/populism
2. Council on Foreign Relations. „What Is Fascism?” CFR Education, accesat la 14 martie 2025: https://education.cfr.org/learn/reading/what-fascism
3. Cliffs Notes, „ Navigating the Paradox of Tolerance in Democracies”, 30 august 2024: https://www.cliffsnotes.com/study-notes/21068032
4. EuroNews România, „Profilul alegătorului. Cine l-a votat pe Călin Georgescu”, 27 noiembrie 2024: https://www.euronews.ro/articole/profilul-alegatorului-cine-l-a-votat-pe-calin-georgescu
5. Principles of Democracy, „Overview: What is democracy”, accesat la 14 martie 2025: https://www.principlesofdemocracy.org/what
6. The Epoch Times România, „Studiu. 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura. Cum se explică?”, 18.10.2024: https://epochtimes-romania.com/news/studiu-41-dintre-tinerii-romani-ar-accepta-dictatura-cum-se-explica–361810

Activitate organizată de Rețeaua Promotorilor UE din Mediul Rural, prin care se propune dezvoltarea oportunităților de participare, dezvoltare și învățare pentru tinerii din mediul rural din România și conectare a tinerii din mediul rural la Uniunea Europeană. Rețeaua Promotorilor UE din Mediul Rural Este dezvoltată în cadrul proiectului Ring the Citizenship, coordonat de Asociația Ring the Changes, Asociația pentru Dezvoltare Activă, Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile și Organizația Tinerilor Dorneni sub umbrela programului Programului European Youth Village, finanțat prin programul Erasmus+.